Ce este Coachingul?
Cea mai influenta asociatie de coachi la nivel mondial, ICF, defineste coachingul drept "parteneriatul stabilit cu clientii in cadrul unui proces mental provocator si creativ ce ii inspira sa-si maximizeze potentialul personal si profesional".
Coachii onoreaza clientul in calitate de expert in resurse. Pornind de la aceste premise, coachii profesionisti:
- descopera, clarifica si se aliniaza la ceea ce clientul doreste sa dobandeasca;
- incurajeaza clientul sa se autodescopere;
- opteaza pentru solutiile si strategiile alese de insusi clientul;
- mentin si sustin responsabilitatea si raspunderea clientului.
Coachingul accelereaza drumul clientului spre progres, punand accentul pe constientizarea optiunilor care ii stau la indemana. Coachingul se concentreaza pe situatia actuala a clientului si pe ceea ce el doreste sa obtina, sa dobandeasca, sa faca in viitorul imediat.
De asemenea, se concentreaza pe gasirea si aplicarea de solutii la problemele cu care se confrunta clientul, nu pe cautarea originii lor.
Instrumentele principale ale coachului sunt:
- ascultarea activa atat a cuvintelor, cat si a ceea ce este transmis dincolo de cuvinte;
- chestionarea, folosind intrebari ce provoaca clientul sa-si analizeze mai aprofundat modul in care isi construieste interpretarile date realitatii si sa acceseze solutii creative;
- reformularea, astfel incat sa concentreze atentia clientului spre elemente ce pot facilita depasirea blocajelor mentale sau emotionale;
- acceptarea, validarea si sustinerea, bazate pe o incredere neconditionata in dreptul clientului de a-si atinge obiectivele si in capacitatea sa de a actiona eficient in acest sens;
- tacerea, pentru a creea cadrul necesar lamuririi de catre client a unor elemente mai profunde;
- impartasirea propriilor perceptii si emotii, pentru a facilita accesul clientului la propriile sale perceptii si emotii;
- modele, concepte si instrumente de planificare si evaluare, ce s-au dovedit utile in organizarea informatiilor si facilitarea luarii deciziilor;
Life Coachingul este cea mai eficienta modalitate de optimizare si armonizare a tuturor aspectelor vietii personale si profesionale, precum si de maximizare a exprimarii potentialului propriu si a satisfactiei fata de propria viata.
Un Life Coach NLP poate facilita eficient depasirea de catre client a oricarei provocari, crize sau dificultati specifice diferitelor etape de viata, inclusiv gasirea sensului vietii si intelegerea profunda a semnificatiei problemelor cu care se confrunta clientul.
Coachingul:
- permite dezvoltarea de abilitati si obtinerea de performante;
- sustine dezvoltarea personala continua;
- faciliteaza transformarea vietii in sursa de fericire.
In primul rand, publicul-tinta este reprezentat de populatia "normala", ce nu reprezinta tulburari comportamentale sau emotionale care sa-i afecteze functionarea in cadrul societatii.
In al doilea rand, obiectivul principal este unul de dezvoltare, de sporire a exprimarii potentialului, nu unul de remediere a unor disfunctii.
In al treilea rand este orientat spre solutii si spre viitor, nu spre problema si originile sale trecute.
In fine, majoritatea psihoterapiilor pun accent pe optimizarea starilor emotionale, pentru deblocarea actiunilor si modificarea stilului de gandire. In cazul majoritatii formelor de coaching, abordarea este una cognitiv-comportamentala, optimizarea starii emotionale fiind mai degraba un indicator al eficientei procesului decat un factor determinant.
Chiar daca multe dintre ofertele de pe piata combina latura de consultanta cu cea de coaching, exista o diferenta extrem de clara intre aceste domenii.
Consultantii sunt experti in domeniul in care clientul are dificultati, detinand instrumente si tehnici prin care pot sa identifice rapid natura sursei problemelor si sa propuna solutii ce pot fi aplicate pentru rezolvarea sa.
Coachii sunt experti in a ignora domeniul problematic, astfel ca nu pot oferi diagnostice si solutii "de-a gata". In schimb, sunt experti in a detecta modul in care clientul isi construieste impresiile despre realitate si isi autosaboteaza deciziile si actiunile eficiente. De aceea, ei pot facilita gasirea de catre clienti a unor solutii inovatoare sau ii pot sprijini in mobilizarea de resurse, in special motivationale, de depasire a propriilor limite
Cu toate ca in multe organizatii romanesti se face o combinare a celor doua roluri, exista si in acest caz deosebiri clare de obiectiv si de tip de relatie. Mentorii sunt persoane ce au o experienta practica in domeniul in care protejatii lor de-abia debuteaza sau se confrunta cu dificultati neasteptate. De aceea, au capacitatea de a le impartasi din propria experienta strategiile pe care le-au folosit in situatii similare si le pot valida anumite reactii emotionale.
In plus, relatia dintre mentor si protejat este una de tip adult-copil, ce poate incetini in anumite situatii maturizarea protejantului si asumarea de catre acesta a unor responsabilitati crescute.
In cazul coachilor, insa, experienta in domeniu nu exista, ci ei creeaza cadrul in care clientii sa-si exprime si sa-si inteleaga atat reactiile emotionale, cat si interpretarile date situatiei dificile. In felul acesta, pot descoperi singuri modalitati eficiente de rezolvare a problemelor, ce au avantajul ca pot fi direct aplicate, nemaifiind necesara adaptarea lor la personalitatea clientului. Iar relatia este una de la egal la egal, ce faciliteaza maturizarea emotionala si comportamentala a clientului.
Cele doua domenii au in comun dezvoltarea de abilitati, dar modul in care realizeaza acest lucru este foarte diferit. In cazul trainingului, accentul este pus pe o abilitate anume, ce este dezvoltata de o maniera relativ liniara prin exersarea si imbogatirea paletei de cunostinte si tehnici menite sa o sustina.
Coachingul are insa o abordare gobala, integrativa, facilitand transferul de cunostinte si abilitati ce deja exista la client, pentru a-i accelera invatarea si dezvoltarea.
Chiar daca isi trage originile din lumea sportiva, relatia coach-client difera de cea dintre antrenor si performer. In acest din urma caz, antrenorul este, la randul sau, un practicant al acelui sport, capabil sa identifice greselile si sa indice tipul de miscari sau strategiile ce pot conduce la imbunatatirea performantelor sportivului.
In schimb, coachii se concentreaza pe identificarea si valorificarea cat mai plenara a calitatilor si aptitudinilor clientului, alocand putina atentie greselilor pe care acestia eventual le fac.